desprinse de mine

Daca as vrea sa ma dau rotund, as spune ca de vorbă cu sinele se mai numește si introspecție, dar eu am stat dor de vorba cu mine insumi. Nimic special, doar capacitatea omului in a se compune din descompuneri, de a reflecta atitudinea lui în relația cu viața.

Daca mai insist in astfel de abordari, as putea deveni un critic neinteles de nimeni, dar apreciat ca genial.

desprins

nu m-am desprins ca semnul de mirare
stau tot în cale-mi pururea absent
nerăsucit în fusele orare
adânc străpuns de golul remanent

tot recompus din sume de extreme
prin cataloage doldora-n notări
abreviez natâng în teoreme
și mă înec stângaci în călimări

curtat de necuprinse ocolișuri
tresar fluid în timp cumpănitor
m-adun din picături și învelișuri
în pulbere cu miez repetitor

fugar în sinea mea ca o părere
mă risipesc-napoi în tot ce-am fost
configurat în oaze de tăcere
am învatat din mine pe de rost